jos

Judetul Arad

Scurt Istoric

Arad este pentru prima data mentionat in documente incepand cu anul 1028. Cetatea dacica dateaza din secolul al IV-lea i.H. facand parte din statul lui Burebista si regatul lui Decebal, trecand dupa 106 d.H. sub ocupatie romana. In secolul al XI-lea, Aradul a cazut sub stapanirea regatului Ungar si in 1329 esta atesat ca oras. In 1552, orasul a trecut sub ocupatie otomana cu o scurta perioada de intrerupere (1595-1615) datorata lui Mihai Viteazul. In 1687 devine parte integranta a Imperiului Habsburgic. Arad devine oras regal liber in 1834 si din 1867 pana in 1918 a facut parte din sistemul austro-ungar. Corpul 6 vanatori al armatei romane a intrat in Arad in 17 mai 1919 dand orasului garantia ca trece sub administratie romanesca. In legatura cu dezvoltarea economica a orasului la acea vreme marele istoric roman Nicolae Iorga in timpul unei calatorii de documentare in 1906, avea de cuvinte de lauda la adresa orasului Arad comparandu-l cu Viena. In 1870, Aradul avea peste 32.000 de locuitori, fiind cel mai populat oras din Transilvania la acea data. In decursul dezvoltarii economice s-au ridicat importante obiective ca: fabrica de confectii (1867), fabrica de gaz (1868), fabrica de caramida si tigla (1869) si fabrica de mobila (1878). Alta fabrica de mobila, fondata in 1890 de catre Laurentiu si Lengyel carea a devenit incepand cu 1910 una din cele mai faimoase fabrici din Europa. In anul 1892 s-au pus bazele Fabricii de locomotive si Vagoane Ioan Weitzer si a uzinei Marta care de asemenea, in 1909, producea motoare de masini. Urmarind fuziunea acestora, in ziua de astazi Intreprinderea de Vagoane Astra, de asemenea fabric avioane. In acel an a fost fondata uzina de textile Ungaria numita mai tarziu ITA. In 1918 s-a construit fabrica de tricotaje, astazi Tricoul Rosu. Transporturile de asemenea au cunoscut un puternic progres. Dupa Marea Unire, Arad a fost unul dintre cele mai dezvoltate orase din judet: in 1937, a fost plasat pe locul al patrulea in Romania, cu cele peste 4.000 de firme inregistrate la Camera de Comert. Dupa 1945 prin fuziunea a sase fabrici s-au pus bazele in 1949 a modernei uzine Aris. De asemenea s-au dezvoltat noi ramuri industriale cu structura aferenta ca: fabrica de jucarii (1959), fabrica de ceasuri (1960) si combinatul chimic (1971).

[ inapoi la Titlu ]

Descriere Geografica

Judetul Arad este situat in vestul Romaniei. Intinzandu-se pe 7,754 km patrati, reprezinta 3,2% din suprafata Romaniei si al saselea judet ca marime. Vecinii sai sunt la nord judetul Bihor, la est judetele Hunedoara si Alba, la sud judetul Timis si in vest Ungaria. Clima din judetul Arad este o clima continentala moderata cu influente oceanice. Dupa Departamentul de Statistica al Judetului, populatia in judetul Arad numara 477.711 locuitori la 1 iulie 1997. Dintre acestia 52% locuiesc in mediul urban, iar restul de 48% in mediul rural. Din punctul de organizare teritorial-administrativa Judetul Arad contine Municipiul Arad, sapte orase (Chisineu-Cris, Curtici, Ineu, Lipova, Nadlac, Pancota, Sebis), 67 comune si 273 sate. Din totalul de 477.711 locuitori, 201.820 persoane reprezinta forta activa de munca in diferite domenii economice. Astfel, structura populatiei active in marile domenii economice este urmatoarea: agricultura - 20,4%, industrie 37%, constructii - 4,1%, educatie - 3,8%, sanatate - 3,5%, transporturi si telecomunicatii - 7,3%, servicii - 15,6%; silvicultura, expoatari forestiere si piscicultura - 1,4%; comert - 6,7%; alte domenii - 0,2%. Judetul Arad se mandreste cu o piata de munca foarte diversificata si cu o forta de munca pregatita si relativ ieftina comparativ cu alte piete.

[ inapoi la Titlu ]

Informatii Turistice

Fiind poarta principala a Romaniei pentru calatorii din vestul Europei, peisajele pitoresti ale zonei deluroase si montane din vaile Muresului si Crisului Alb indemna turistii romani si straini sa viziteze numeroasele zone turistice Moneasa, Lipova, Podgaria Arad, tinutul Halmagiu, Valea Cladova, Savarsin, Valea Mare-Caprioara. In municipiul Arad, in orasele Lipova si Ineu, in statiunile balneo-climaterice Moneasa si Lipova, in alte zone turistice se gasesc hoteluri, hanuri, moteluri tabere de vacanta si vile. Judetul Arad are o multitudine de rezervatii stiintifice, in special rezervatii botanice, forestiere, zoologice si speologice. Remarcabile prin raritatea si variatatea florei sunt: Rezervatia naturala Moneasa, rezervatia "Dosul Laurului" din Zimbru, Gradina Botanica de la Castelul Macea, parcurile dendrologice de la Gurahont, Bulci, Capâlnas, Neudorf, Savârsin, Odvos si Manastur cat si rezervatiile-padure de la Runcu-Grosi, Râul Mare – Halmagel, Prundul Mare – Securigiu. Deasemenea se gasesc multe locuri de vanatoare si pescuit. Foarte bine-cunoscute sunt cele de la Chisineu-Cris – Socodor – Adea, Savârsin – Troas si Vârfurile – Halmagel. Bisericile si manastirile vechi situate in judetul Arad detin adevarate comori artistice si unele dintre ele sunt expuse. Cele mai cunoscute manastiri ortodoxe sunt cele de la Hodos-Bodrog, datata din 1177, de la Bezdin, datata din 1334, de la Arad-Gai construita intre 1760-1762, Sf. Maria – Radna Manastire Franciscana, construita intre 1727 – 1826 the Princely Orthodox Church de la Halmagiu, datata din secolul al XIV-lea, Biserica Romano-Catolica de la Sânpetru German, construita in 1774. Pe Valea Crisului Alb si Mures se gasesc biserici ortodoxe din lemn constuite in secolele XVII – XIX. Autentice monumente de arhitectura populara sunt bisericile de lemn de la Bodesti, Corbesti, Cristesti, Grosii Noi, Ionesti, Luncsoara, Madrigesti, Poiana, Vârfurile, Julita, Troas s.a. De o mare valoare arhitecturala sunt de asemenea numeroasele castele si cladiri seculare situate in acest judet. Cele mai importante sunt Cetatea Aradului, construita intre 1763-1785, Castelul-cetate de la Ineu, construit intre 1645-1652, castelele de la Savârsin, Bulci, Capâlnas, Petris, Conop, Odvos, Macea, Fântânele, Siria. Judetul Arad conserva o veche si autentica arta populara in Tara Zarandului, Ineu-Sicula si Birchis-Capâlnas. Broderiile in rosu si negru, hainele din blana de oaie facute de catre blanarii Buteni, vestele facute la Birchis si Bata sunt renumite. Tesaturile traditionale cat si ceremica populara pot fi gasite in majoritatea gospodariilor taranesti din Tara Zarandului, Valea Muresului si campia Crisului Alb. Trebuie sa mentionam remarcabila pastrare a unor gospodarii traditionale in principal in satele situate in zonele montane.

[ inapoi la Titlu ]

Profilul Economic



[ inapoi la Titlu ]


Copyright (C) 1999-2000 SC Computer Club SRL. Toate drepturile rezervate.
[Va rugam trimiteti orice comentarii la webmaster@clubromania.ro.]